Aceasta clipa a explorarii mele in cuvant
Nu e decat riscul de-a inventa piatra la modul pasare,
Ca si cum in acest chip as tinde mereu spre simplitate

Si bucurie - prin zbor si lumina.
Cugetata, piatra este modul concret al materiei prime
In punctul ei maxim de a se umaniza.
Imprimandu-i fizionomia sentimentelor noastre,
Piatra devine unghi de vedere,
Concept
Si atitudine si poate fi citita cu inima - la toate tim-pu-ri-
le...
Asadar, bolovanul de piatra la capataiul stramosului nostru
Din preistorie nu e decat pergamentul de sinteza
Al unui permanent risc al acestuia de-a proiecta piatra
Cu fata spe lumina ochilor nostri,
Vorbindu-ne nu despre el,
Ci despre trecerea vremii...
Deci, eu nicicand nu scriu cuvinte,
Eu gandesc aceste pietre...
Ar cu plugul mainii mele,
Sa-ntemei culesuri grele
- Rostul trudei sa se-mparta
Din ogorul meu de piatra
- Aiba-l omul in camari
Jos cu praguri, sus cu scari,
Iar din parti cu porti deschise,
Si pe-alaturea cu vise,
Eu, ce din adancuri sui,
O sa pun pe masa Lui
Danie, ce o am scris
Intru timpul lui neinvins,
Rotind globul cu piciorul,
Sa ma daruie cu hore,
Sa-mi descarce dansu-n crestet -
Cu mine parca graieste -
Mana ara, casa vine
Din adancuri, ca o paine,
Vine la multimea ei
Din alt timp, din alt temei.
Stau si-ascult: pe dinascuns
Casele apasa-n sus.
Fa-te, cerule,-ntr-o parte: Vine Piatra!
Piatra cu fruntea manoasa,
Alba ca fata de masa,
Sub geana, care ne-amurge -
Piatra ca lacrima curge
In trei randuri de pahare,
Picatura cu-ndurare,
Amara cum e pelinul,
Dulce cum e sarut mana
- S-o bea pruncii si nepotii,
Mugurind in patru colturi,
Si parintii cu genunchii, inflorind in patru unghiuri,
Si strabunii, dusi pe ganduri,
Parguiti in patru randuri,
- Mari, tinandu-se de mana
- Toti de-o piatra si-o tarana:
Lumea sa ramana-a noastra
Tot acasa si sihastra,
intre linisti si furtuna,
- indulcind cu tara buna
Si cu harul ei de-a spune.
...Cine-a zis ca-n noi e scris Neagra piatra de cais
Si ca-i piatra dinadins,
Pusa-n glezna si bratara,
Fruntea la adanc sa ara?
Rupe-te, cuvant urat,
Ca piatra de rasinit,
Bobul cel amar sa-ti fie Macinat intru pustie.
Eu cu dalta, de cand sant,
Am descalecat cuvant,
Ca sa-i fac de juramant Istui grai, care mi-i dat,
Sa nu-l narui in pacat,
Sa-l inalt si sa-l imbun
Cu ce-i mare la om bun,
Despuiat de rau si cearta
- Dulcele cuvant de piatra,
Ca sa-l randuiesc in carti,
Cum e lespedea-n cetati...
Pe sub rasarit de luna
Piatra fiica si-o cununa
C-un fecior Ion-a-Pietrei
Din cuprinsurile pietrei,
Langa ctitorii ovale,
La adancul dumitale...
Si-a pus piatra-n cingatoare -
Numai piatra de odoare,
La bratari -
Piatra de fier,
La ureche -
Piatra veche,
Iar la buze -
Piatra frunzei,
La grumaz -
Piatra de-olmaz,
Si pe frunte -
Piatra scumpa.
Iar in plete -
Piatra pietrei...
Si-au nuntit asa o zi
Pan la piatra de copii,
Ca le-a fost iubirea-ntai.
Si-au nuntit apoi si-o noapte
Sub stele de piatra coapta,
Ca le-a fost iubirea dreapta,
Si-au cioplit fantanile,
Sa le bei cu mainile,
Si-au saltat frontoanele,
Ametind ciocanele,
Portile si scarile,
Pana-n varful serilor,
C-a fost mirele fecior
inflorit cu dalti de dor,
Dalti ca penele de graur,
Poleite-n varf cu aur
Si argint in cioplitura,
Sarutand piatra pe gura,
Rasucindu-i pe la boi
Adiere de trifoi,
Si-n spranceana -
Maghiranul,
Si-n privire -
Trandafirul,
Iar pe brate -
Minta creata,
La picioare - lacrimioare,
La calcaie - iasomie,
Si in mers - floare de ses,
Si-n pas - floare de Spas,
Si-apoi piatra,
Piatra,
Piatra...